miercuri, 15 august 2012

Suflet atrofiat


Atat de fragil e sufletul ce mi-ai secat
Atat de fals,nu pot sa cred ca-i adevarat
Prea multe lacrimi,pe fata mi s-au scurs
Iar zambetul meu,odata cu tine s-a dus.

Ma simteam bine in preajma ta
Eu...devenind melodia ta
Si sa stii ca nu regret spre mirarea multora.
Acum,trist,cantand
Ma opresc din toate,plangand
Incep sa cant,tot ce-mi aduc aminte
Legat de noi,legat de tine.
Ochii mi se inchid,
Noi porti mi se deschid.
Oare ma duce vreuna,in trecut
Noi doi fericiti,insa cu alt inceput?
Acum...incet,adorm simtind
Cum dispar,in schimb
Schimb lumea si peisaju,deci
Imi convine somnul cel de veci.

Ma trezesc...ma simt pierdut
De tine am nevoie cel mai mult,
Revino,arata-te la fata
Si readu-ma pe mine la viata.

Totusi nu pot sa imi imaginez
Ca tu distrugi tot ceea eu creez.

Îngân un gând


Imaginatia mi s-a stins
Luminile mi s-au aprins
Nimeni nu ma opreste si nici nu m-a oprit
Deci...pot muri fericit.

Trupul tau imi este aproape
Insa inima ti-o simt departe
Acum un perete ne desparte
Creierul idei negre imi imparte
Ce se intampla nu-i poveste
E realitate frate!!Chiar este.

De acum vreau sa ma gandesc mereu
Doar la mine
Si o sa incerc sa uit cu greu
Tot ce e legat de tine.
Acum viata reprezinta altceva
Pentru mine un cosmar ce nu se mai opreste
Pentru tine un vis ce se implineste.

Realitate proasta


Trist,las totul deoparte si ma gandesc      
De ce altceva,nu  as putea sa ma plictisesc?
Oare exista un raspuns                      
Astepandu-ma ascuns                         
Undeva,unde eu nu pot ajunge cu gandul?     
Sau ma insel si ar trebui sa imi zic : Lasa!
Si sa ma prefac ca mie...chiar nu imi pasa? 

 Plang in fiecare noapte,ingrijorator?!      
Acum,stelele'mi canta'n cor,               
Facandu-ma sa uit de tot si                
Sa ma simt de parca as fi                                 
Intr-o alta lume unde pot zambi,           
Fara sa iti dai seama ,                    
Ca viata'n sine , e ca naiba !             
Cand ma gandesc la tot ce mi s-a intamplat 
Printre lacrimi,imi spun : frate,ce rahat!!
Oare sa ma sinucid ?                       
Ar ajuta cu ceva,cumva pe cineva?          
Mnu...nu ar fi ceva stralucit.   

 In patul meu si pe perna mea,    
Foarte speriat de ce va urma,    
Ca si cum as astepta,            
O tornada sa ia,                 
Tot ce sta in calea sa.          
Oare de am nevoie sa fiu fericit?
Poate de cineva,                 
Care va incerca,                 
Sa imi arate,                    
Ca totusi se poate,              
Si orice s-ar intampla,          
De mine-i va pasa.              
Da!Cu siguranta,imi voi recapata 
Zambetul sincer,care ma va ajuta,
Sa traiesc,fara a-mi schimba     
Liceul,pritenii sau adresa

Metamorfoza?!



Ma pot considera un om normal,                
Totusi si viata mea e un calvar.              
Orice as incerca sa fac,dispare                
Se pare ca nu sunt in stare,

ce tare!!           |
                                               
Ma gandesc la altii care au ajuns              
Cu sau fara munca,undeva sus                  
Iar eu,pierdut,undeva suparat,                
Cel putin,frumos am visat!^^                  
Nu-i asa ca in viata e mai bine,              
Sa lasi totul sa vina de la sine ?            
Nu neaparat in tine sa nu mai crezi          
Ci sa faci totul sa para mai usor,cand pierzi.
Stresul acesta,gandeste-te,oare te ajuta?      
El doar creaza in creierul tau,o cuta.        
Asa ca nu fa ca mine,ci pozitiv gandeste      
Poti face mai multe ca mine,....zambeste.      
                                               
Cauta sa iti faci,                            
Prieteni cat mai multi,sa socializezi,        
Nu sa stai suparat si sa taci,                
Incearca,cum poti,sa te integrezi              
Nu e atat de greu,tu ce crezi?                
                                               
                                               
 Prietenii sunt cei care,iti ofera              
Motive sa plangi sau sa zambesti,              
Dar,dintre toti,cei adevarati,prefera          
Sa iti arate,intr-adevar,cine esti.            
Conteaza foarte mult sa stii sa ii tratezi,    
Sa nu iti bati joc,ci in ei sa crezi.          
Imagineaza-ti ca omul este o floare,          
Iar prietenii sunt apa,asta te face oare      
Sa iti dai seama ca fare prietenie omul moare?

 Nu gasesc                                      
Motiv sa zambesc,                              
Dar sincer sa fiu,nici nu imi doresc          
Daca tu ai scrie asta,te compatimesc          
Ma gandesc ca,daca ti-as spune:                
Mai sunt altii ca noi,pe aceasta lume          
Te-ar ajuta in vreun fel                      
Sa gandesti la un alt nivel?                  
Si sa incerci,sa nu ramai acelasi bou          
Separa-te de noi,incearca ceva nou.

Realitate proasta


Trist,las totul deoparte si ma gandesc      
De ce altceva,nu  as putea sa ma plictisesc?
Oare exista un raspuns                      
Astepandu-ma ascuns                         
Undeva,unde eu nu pot ajunge cu gandul?     
Sau ma insel si ar trebui sa imi zic : Lasa!
Si sa ma prefac ca mie...chiar nu imi pasa? 

 Plang in fiecare noapte,ingrijorator?!      
Acum,stelele'mi canta'n cor,               
Facandu-ma sa uit de tot si                
Sa ma simt de parca as fi                                 
Intr-o alta lume unde pot zambi,           
Fara sa iti dai seama ,                    
Ca viata'n sine , e ca naiba !             
Cand ma gandesc la tot ce mi s-a intamplat 
Printre lacrimi,imi spun : frate,ce rahat!!
Oare sa ma sinucid ?                       
Ar ajuta cu ceva,cumva pe cineva?          
Mnu...nu ar fi ceva stralucit.   

 In patul meu si pe perna mea,    
Foarte speriat de ce va urma,    
Ca si cum as astepta,            
O tornada sa ia,                 
Tot ce sta in calea sa.          
Oare de am nevoie sa fiu fericit?
Poate de cineva,                 
Care va incerca,                 
Sa imi arate,                    
Ca totusi se poate,              
Si orice s-ar intampla,          
De mine-i va pasa.              
Da!Cu siguranta,imi voi recapata 
Zambetul sincer,care ma va ajuta,
Sa traiesc,fara a-mi schimba     
Liceul,pritenii sau adresa

Dimineata perfecta


Te trezesti...te gandesti la ea si zambesti,
Te bucuri enorm ca ai pt cine sa traiesti;
Se pare ca toate merg bine...
Cine n-ar vrea sa fie ca tine ?
Deodata...te apasa un gand negru,greu
Privesti la poza ei,2-3secunde
Apoi spui:E a mea si va fi mereu
Inima ei...este refugiul tau,unde
Te simti ingrijit si admirat
Placut,iubit chiar adorat
Doresti tu omule,altceva mai bun?
Daca da...nu exista asa ceva
Ti-o spun 
Pretuieste ce ai;viata e scurta
Iubeste-o,e a ta,fericirea e marunta
Nu te gandi ca viata e crunta,
Gandeste ca durerea e infranta
De a a voastra dragoste infinita
De bunul Dumnezeu smerita
Iar eu...daca stau bine sa ma gandesc
Ti-o spun cu mana pe inima:
Cel mai bine e in bratele ei 
Cand iti spune Te Iubesc 

Inima de cerneală


Ziua...las totul sa treaca                        
Pe langa mine,                                    
Ca si cum as fi intr-o poveste seaca              
Nimeni si nimic nu mi-ar face bine.               
Iar noaptea ma tavalesc,                          
Prin propria piele,apoi incetinesc,               
Ma gandesc,oare pot sa mai iubesc?                
In gand,mi se invart                              
Acele tipe cu nasu'n vant,                        
Care nicidecum,nu se uita                         
La o persoana ca mine,ofilita;                    
Apoi imi dau seama,oare de ce                     
Nu iau in considerare toate cunostiintele?        
Unele mi se par de-a dreptu'banale,               
Se pare ca astea merita,calcate in picioare.      
Dar descoperind,in ultima instanta...             
O persoana care nu primise prea mare importanta   
Pare persoana fara probleme si fericita,          
De ce ea nu ar putea sa imi devina iubita?        
Desigur!Cu prima ocazie,voi incerca               
Sa par simpatic si sa ma agat de ea,              
Dar oare nu o va deranja?                         
Deoarece atunci cand o priveam                    
Ea se ferea,in ochi sa ma priveasca               
Aruncandu-si privirea pe geam                     
Totusi,nu este o reactie fireasca,                
Oare ii e frica sa imi vorbeasca?                 
Cunoscand-o pe ea,sper sa gasesc,                 
Ceea ce si acum imi doresc                        
O persoana careia ii pot oferi                    
Dragoste deplina                                  
Ce altceva isi mai poate dori?                    
Iar prin asta pot transforma:                     
Acele pase proaste in buna dispozitie             
Sa nu mai simt starea de tranzitie;               
Cosmarurile in vise legate de ea                  
Iar atunci cand ma trezesc,sa ma bucur ca e a mea;
Regretele in fapte folositoare                    
Ingrijindu-mi iubita ca pe o floare.              
Iar cu 2minute inainte de a muri                 
Sa pot sa zambi,ca am putut iubi                  
Persoana ce pare perfecta                         
In mintea mea,atat de defecta.                   
Iar atunci cand va veni                           
In lumea de apoi,                                 
Sa se apropie de mine                             
Si sa spuna:Mi-a fost dor de tine